Vafele acestea se fac impreuna cu sotul. Mama merge sa culce odorul, apoi ii scrie sotului sa fiarba un cartof. A doua zi, se ia cartoful se combina cu altele si se pregatesc vafele pentru micul dejun. Una mica va pleca si spre scoala, deci si gustarea copilului de la scoala e asigurata. Doi iepuri dintr-o lovitura.
E prima zi de scoala, asta inseamna ca puiul meu a mai crescut putin. Habar nu am cand, sub ochii mei si eu sa nu am habar! De azi, e la scoala de copii mari, cum zice ea, o scoala maaaare, cu o curte si mai mare. Unde esti tu, baby, unde? Unde? Cand ai crescut, imi striga inima? Va jur, scriu mesajul cu lacrimi in ochi. Si stiu ca ma intelegeti. E stare generala zilele astea…o lume intreaga trece prin ea. Ma impac cu ideea ca nu sunt singura! ❤️
La pranz, fiecare mananca pe unde apuca, seara, mai incropim ceva finger food ca sa profitam de vremea de afara, am zis ca macar micul dejun sa fie “pe bune”…adica, toti trei stand la masa, pe scaune 🙈. Azi, e o omleta cu cocos, practic o mega clatita, eu si Mara din 2 oua, tata, singur, 2 oua. Doua la primarie, doua la prefectura, ca sa impacam si capra si varza.
E prima zi de lucru, iar depresia e mai mare decat casa…😫😫. Asa realizezi ca lucrurile frumoase trec repede! De azi, totul reintra in normal: munca, bucatarie, casa, scoala (incepe pe 15 septembrie in Luxemburg, la mijloc de saptamana 😂). Aparatul de vafe a cam somat 2 saptamani, era timpul sa il scot din dulap inainte sa rugineasca…🙄