Cand era Mara mica, pregateam mai des branza vegana in casa, acum ca s-a marit si am descoperit branzeturi faine si curate, cand imi vine pofta, cumpar. Dar, cand am timp si chef, mai fac si in casa, asa, dupa pofta si imaginatia mea. In cele mai multe cazuri, aleg caju-ul pentru ca este neutru din punct de vedere al gustului si imprumuta cu usurinta gustul condimentelor, ingredientelor cu care se combina. Acum, l-am combinat cu niste sfecla si cu fulgi de ceapa. Tare bun a fost…
Am vrut sa ii pregatesc in cuptor, dar trebuia sa astept varza sa se gateasca. Prea mult. Mai era varianta Ninja, dar mi-am amintit de aparatul meu de vafe, parasit intr-un colt, mic, trist si singur. L-am recuperat rapid, i-am sters lacrimile si l-am pus la treaba. Asa bucuros era, mi-a facut niste vafe, papanasi de mama-mama. I-am promis sa il chem mai des la petreceri…
Reciclarea e mama economiei, piedica risipei si sporul casei. Rar arunc ceva si atunci o fac cu sufletul neimpacat. Nu imi place sa arunc mancarea deloc, de aceea fac putina, cat ne trebuie la 1-2 mese, luam resturile la pachetele sau reciclam. Ca si mandra asta de mamaliguta. Desi nu ne ramane, suntem mamaligari, de aceasta data au ramas cateva linguri de la masa de pranz.
E luni, inceput de saptamana…cat ma mai plang eu lunea…la fel in fiecare saptamana. Mai greu e si cand ma gandesc ca toti cei de acasa petrec cu familia Pastele, iar eu, munca, scoala, munca, scoala. Bine, mie mi-ar placea sa sarbatoresc Pastele cu fiecare religie in parte, chiar imi place, mai ales daca asta ar veni si cu zile libere. :p
