Cand am vazut reteta la @cosanzenelegatesc, mi-am adus aminte ca ii faceam Marei ceva asemanator cand am inceput diversificarea. Am plecat sa cumpar dovlecei, nu se putea altfel. Delicios! Mara a mancat doua felii de paine cu pasta, desi prima data, cand a vazut-o, a spus “beah”…Daca nu ii place textura, nu se apropie de mancare. Dar acumam avut succes cu puterea mea de convingere. Bine, e si pe antibiotic si a inteles ca e necesar sa manance pentru a lua antibioticul.
Ei, aceeasi Marie, dar cu o palarie mai mare. Ca sa se protejeze de soare, arsurile solare si caldura nu ii fac bine. De fapt, palaria e un accesoriu foarte important in perioada verii ca sa ne protejam de insolatii si efectele daunatoare ale soarelui puternic. Asta in cazul in care e obligatoriu sa iesim din casa in acele momente. Ah, deja e septembrie, dar sfatul e bun si pentru anii urmatori. De la ce am plecat si la ce am ajuns…E despre friganele, v-ati dat seama, nu? 🤗
Cum am inceput sa imi pregatesc propria maia ca sa inlocuiesc drojdia, in timpul procesului, o cantitatate destul de mare de faina si apa se arunca pentru a ajunge la produsul finit. Mare fan anti-risipa aici…ma gandesc de 9999 de ori inainte de a arunca ceva. Asa ca, zilnic, cantitatea de aruncat a ajuns fie in turtite, fie in vafe, fie in clatite. Impacate si capra si varza si burtica. 🥰 Vafele acestea au fost absolut delicioase si apreciate, pufoase, usor crocante la exterior.
Borcanul acesta de porumb se tot plimba prin dulap dintr-o parte in alta, fara scop, complet pierdut. Ultima data cand l-am vazut…a si fost ultima data. 😃 Am mai rezolvat cu niste spatiu liber in dulap si am facut si vafe pe care Mara le-ar fi mancat cu niste gem. Ca, deh, clatitele, vafele se mananca asa, cu gem. 😃
