Se fac rapid, Doamne, de cate ori tot spun asta, a devenit oarecum plictisitor, dar, da, se fac rapid. In plus, sunt nutritivi, crocanti, mega-deliciosi. Eu spun sa ii incercati, rau nu are de ce sa va para rau. Doar de bine despre ei! Reteta nu imi apartine, ca nu-s eu vreo mare inventatoare in ale bucatariei, doar stiu olecuta de engleza si acest lucru m-a dus spre reteta. 🙂
Copiii au un mod al lor de a manca, selecta sau prefera anumite mancaruri. Mara e innebutita dupa paste. Paste albe daca s-ar putea, goale, simple, paste cu paste. Norocul ei sunt eu, nu prefer niciodatata pastele sau pizza…cred ca sunt ultimele pe lista mea culinara. Taica’su seamana cu ea…asa ca, sunt in minoritate si, uneori, rareori, ma supun majoritatii.
Ieri ne-a fost pofta de o ciorba, iar mintea mea s-a gandit la ciorba de perisoare. Cum dragii mei sunt destul de reticenti la quinoa, am incercat sa o integrez in perisoarele astea magice pe care ei stiu ca le mananca fara sa cracneasca. Si asa a fost. Tata a zis ceva, dar nu am auzit bine, Mara a mancat bucuroasa ca nu e carne, iar la final, ne-am ridicat toti de la masa satui. 🤭
Mancarurile astea rapide, usoare, pui ingrediente si vjjjjj-vjjjjjj sunt preferatele mele. Mai ales acum vara cand stam mult pe afara si timp de gatit nu prea e. Sau cand esti izolare si nu ai chef nici sa te schimbi de pijamale, da’poi sa mai si gatesti chestii cu muuulte ingrediente sau multi pasi. Poate, poate…la iarna…viitoare 😛
De cand am mancat-o, mi-a ramas intiparita in minte. E o supa pe care o mananci o data, dar nu o uiti niciodata. E plina de legume, e o gradinta intreaga, si se poate servi cu ou, carne sau pur simplu fara nicio proteina. Oricum, as alege-o, nu ramane niciodata nimic in farfurie. 🥰 Iar la cina de aseara, nu le-a ramans nici alor mei.