De Craciun sau Anul Nou, cel putin la noi, se mananca traditionala deja salata de boeuf. Bine, impropriu numita de boeuf (vita), caci mama nu a facut niciodata aceasta salata cu carne de vita. Pui sau curcan. La fel si eu. Dar tot de boeuf ii spun, nah, asa o stiu, asa ii spun, doar nu oi spune eu altfel. Promit, daca o fac cu peste, ii schimb denumirea. 😃😃
E un preparat pe care imi doream sa il fac de multa vreme, dar, deh, piticii din capul asta frumos 🙄 nu imi dadeau pace. Ei, hai, zic, de Craciun si Paste merge si cate o bomba din asta de proteina, ca nu o fi foc. Am zis haida si un Doamne ajuta ca poate-poate, cine stie, o pune si fiica mea gura pe carne daca sunt oua si lactate in ea. 😃
Inainte de copil, adica acum 1 milion de ani inaintea erei noastre 😃, cartofii dulci mi se pareau cel putin ciudati. Nu concepeam si nu puteam asocia cartoful si gustul de dulce. Boooon, dupa copil, alta viata. Cartofii dulci au devenit un aliment indispensabil. Ne plac tuturor. Si sunt alegerea de #paparapid. Uneori, ii gatesc in cuptor, alteori, la actifry. Rezultatul e cam acelasi, doar timpul difera.
Pastaile verzi ale Simonei au deschis apetitul pentru minunatia asta, gustoasa, nutritiva si care are si marele talent de a se gatit usor. Nu e deloc pretentioasa, chiar maleabila 😀, merge cu carne sau fara carne, e verde sau galbena. La noi, pastaile sunt tare apreciate, iar micuta mea le spune paste. 😁
