In viata oricarei mamici vine un moment in care briosele si gogoselele incep sa si faca loc in meniul familiei😀, dupa principiul „vrem sa stim ce papa copilul nostru”. Astfel controlam si “dulcele” (cantitativ si calitativ) din alimentatia piticeasca – pe de o parte, dar ne si asiguram ca preparatul final are suficienta dragoste presarata in el. Iar ca cea de mama, nu mai intalnesti😍.
Iubesc poveștile!! Sunt peste tot în jurul nostru iar noi, vrem nu vrem, suntem povestitori😊. Pline de tâlc, cu intrigi, învățăminte și suspans, fac totul posibil și poate că, tocmai din acest motiv, ar trebui sa le „trăim” mai des. Mai mult decât atât, pare-se creierul nostru este construit în așa fel încât să fie vrăjit de povești, fiind mai receptivi atunci când informația se prezintă sub formă de narațiune.
Îmi caut curajul pe sub biroul încărcat de fișe de analiză de câteva zile, în speranța că voi reuși să scriu fără lacrimi în ochi despre un subiect puternic, despre copii puternici și familii eroice: copilul cu cancer. Mai exact, îmi caut cuvintele de mai bine de 2 săptămâni, când, hotărâtă fiind să fiu tare pentru ei, pentru acești mici eroi, am fugit la salon și am tăiat din podoaba mea capilară peste 30 de centimetrii de păr.
Astăzi vorbim despre un expriment pe care l-am făcut acum câteva zile împreună cu Mara, o super mămică. Cele care faceți parte din grupul de facebook „Diversificarea și nutriția copilului de la naștere la adolescență” știți deja de el, aici trag doar concluziile și mai completez câteva păreri legate de pesticidele prezente în vegetale.
Cu mare drag am citit cuvintele mămicii Lumi, câștigătoarea premiului special al concursului desfasurat pe „Diversificarea si nutritia copilului de la nastere la adolescenta” https://www.facebook.com/groups/1257952777576931/ . Criteriul ales pentru desemnarea premiului a fost cel al echilibrului nutritional , iar Lumi a reusit sa ne dăruiască si imaginea unei farfurii care întrunește parametrii definitorii ai criteriului.