Bazele nutriției echilibrate

Îndulcitorii în alimentația copilului – partea I

ianuarie 4, 2018

Indiferent că vorbim despre îndulcitori naturali sau artificali, ne gândim la un gust intens, dulce, memorabil. Astăzi vom aborda topul celor mai utilizați îndulcitori (zahărul, mierea și ștevia), urmând ca într-un viitor articol să abordăm și problema altor îndulcitori (xylitol, aspartam, zaharină, sirop de arțar, pastă de curmale și altele – articolul despre acești îndulcitori îl găsiți aici ).

Zahărul

Produs cristalin, dulce, cu indice glicemic mare. Conform literaturii de specialitate, consumul intermitent de zahăr poate să aibă efecte dopaminergice, colinergice și opioide. Aceste efecte sunt similare cu cele date de administrarea de psihostimulante sau excitante ale sistemului nervos central. În această categorie, pe lângă produsele medicamentoase, intră amfetamina, cocaina, cafeina și altele. Deoarece copilul poate prezenta reacții adverse puternice, consumul de zahăr este interzis la nivel mondial până la împlinirea vârstei de 2 ani. Deoarece eu numesc zahărul „drog legal”, vă recomand cu căldură să evitați folosirea acestuia în alimentația copiilor, nefiind un produs alimentar sănătos sau sigur pentru consum. Indiferent că vorbim despre zahărul alb, cel brun sau cel brut, ne lovim de aceeași depedență și hiperexcitabilitate. Semnele și simptomele care subliniază dependența sunt:

  • La consum rar: agitație, neliniște, insomnie, amețeală, cefalee, greață, diaree
  • La consum  frecvent: tahicardie, hipertensiune arterială,  agresivitate.

Această dependență nu apare la consum rar și foarte rar de zahăr, în doze mici, ci la consum repetat, frecvent. De asemenea, datorită indicelui glicemic ridicat, consumul de zahăr duce la modificări bruște ale glicemiei (zahărului din sânge).

Pe scurt, acest îndulcitor nu este unul sigur pentru consum, chiar dacă este un îndulcitor natural.

Mierea

Un produs apicol, natural, dulce, cu aromă naturală diversă. Spre deosebire de zahăr, aceasta are un indice glicemic moderat (în jur de 60), fiind astfel mai sigură pentru consum. Mierea conține și antioxidanți, minerale și vitamine. Valoarea nutritivă a mierii diferă în funcție de planta din care provine polenul. Conform studiilor de specialitate, mierea de cedru ar avea cel mai puternic efect antioxidant. Concluzia trasă de aceștia în urma analizării mai multor tipuri de miere a fost că mierea mai închisă la culoare conține mai mulți antioxidanți, fiind astfel mai nutritivă.

În timpul încălzirii mierii, aceasta își pierde din proprietăți. Astfel: cu cât temperatura la care se încălzește mierea este mai mare, și cu cât durata este mai lungă, cu atât valoarea nutritivă este mai mică.

O altă problemă a mierii ar fi cantitatea de 5-HMF (5-Hidroximetilfurfural). Acest compus organic, consumat în cantități mari, poate produce efecte toxice, la nivel hepatic, renal sau neuronal. El este prezent în mod obișnuit în mierea crudă, nedepășind limita admisă. Totuși, prin încălzire la temperaturi mai mari de 80 de grade Celsius, cantitatea de 5-HMF se dublează, putând astfel atinge în unele cazuri și valori peste limitele admise, în special în cazul consumului de cantități mari. Pentru a avea miere de calitate, cu o cantitate mică de 5-HMF, deci mai sigură pentru consum, folosiți o miere din sursă sigură!

Pentru a beneficia de proprietățile mierii, vă recomand să o consumați preponderent crudă . La fel ca și în cazul altor îndulcitori, aceasta trebuie consumată numai ocazional, în cantități foarte mici.

Datorită posibilei prezențe a toxinei botulinice în miere, consumul de miere este interzis copiiilor cu vârstă mai mică de 1 an. Botulismul este o boală extrem de periculoasă la sugari, fiind deseori fatală.

Ștevia

Ștevia (eng. stevia, denumire științifică Stevia rebaudiana)) este un alt îndulcitor natural, frecvent folosit datorită lipsei de calorii. Datorită faptului că nu este metabolizat la nivelul tractului digestiv, acesta nu furnizează calorii organismului. Această proprietate îi aparține numai extractului pur de ștevie. Deși în România acest îndulcitor nu este foarte evaluat științific, în Statele Unite ale Americii, acesta este considerat sigur pentru consum, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Acesta este util în tratametul diabetului zaharat și a hipertensiunii arteriale, fiind adjuvant și în tratarea obezității. Deoarece studiile de specialitate nu arată răspuns clar asupra copiilor mai mici de 1 an, recomand utilizarea unui extract pur de ștevie numai după împlinirea acestei vârste.

 

 

  1. http://apps.who.int/iris/bitstream/10665/43141/1/WHO_TRS_928.pdf
  2. Abraham K1, Gürtler R, Berg K, Heinemeyer G, Lampen A, Appel KE., Toxicology and risk assessment of 5-Hydroxymethylfurfural in food, Mol Nutr Food Res. 2011 May;55(5):667-78. doi: 10.1002/mnfr.201000564. Epub 2011 Apr 4.
  3. Edoardo Capuano, Vincenzo Fogliano, Acrylamide and 5-hydroxymethylfurfural (HMF): A review on metabolism, toxicity, occurrence in food and mitigation strategies,
  4. LWT – Food Science and Technology, Volume 44, Issue 4, May 2011, Pages 793-810
  5. Ahmed SH1, Guillem K, Vandaele Y., Sugar addiction: pushing the drug-sugar analogy to the limit, Curr Opin Clin Nutr Metab Care. 2013 Jul;16(4):434-9. doi: 10.1097/MCO.0b013e328361c8b8.
  6. Westwater ML1,2, Fletcher PC2,3,4, Ziauddeen H5,6,7,8., Sugar addiction: the state of the science, Eur J Nutr. 2016 Nov;55(Suppl 2):55-69. doi: 10.1007/s00394-016-1229-6. Epub 2016 Jul 2.,
  7. Nicole M. Avena, Pedro Rada, and Bartley G. Hoebel*, Evidence for sugar addiction: Behavioral and neurochemical effects of intermittent, excessive sugar intake, Neurosci Biobehav Rev. 2008; 32(1): 20–39.
  8. Ozcan MM1, Olmez C2., Some qualitative properties of different monofloral honeys, Food Chem. 2014 Nov 15;163:212-8. doi: 10.1016/j.foodchem.2014.04.072. Epub 2014 Apr 26.
  9. Monika Kędzierska-Matysek, Mariusz Florek, Anna Wolanciuk, Piotr Skałecki, and Anna Litwińczuk, Characterisation of viscosity, colour, 5-hydroxymethylfurfural content and diastase activity in raw rape honey (Brassica napus) at different temperatures, J Food Sci Technol. 2016 Apr; 53(4): 2092–2098.
  10. https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/5-hydroxymethylfurfural#section=Top
  11. https://www.health.harvard.edu/diseases-and-conditions/glycemic-index-and-glycemic-load-for-100-foods
  12. Margaret Ashwell, OBE, PhD, FAfN, Stevia, Nature’s Zero-Calorie Sustainable Sweetener, Nutr Today. 2015 May; 50(3): 129–134.

 

Sursă foto: internet

You Might Also Like

3 Comments

  • Reply Ana ianuarie 4, 2018 at 9:12 pm

    Multumim pentru articol. Chiar am vazut de curand intr-un magazin, pe langa siropul de artar, sirop de cocos, curmale si altele asemenea. Eu nu stiam ca exista toate aceste siropuri. Si chiar ma intrebam cat este de benefica/daunatoare folosirea acestora in locul zaharului, mai ales in cazul copiilor foarte mici.

  • Reply Diana septembrie 24, 2020 at 11:53 am

    Bună, eu vreau să întreb despre glucoză. Am un băiețel cu multiple alergii alimentare și caruia ar fi trebuit să îi dau o formulă de lapte cu aminoacizi, foarte rău la gust.
    Toți medicii pediatri, gastro pe care i-am văzut până am depistat alergiile au zis că îi putem da glucoză atât în laptele praf cât și în alte preparate care este necesar a fi îndulcite.
    Eu știu că glucoza este componenta bună din zahăr, și fructoza este cea rea. Medicii au zis că până la 1 lgț la suta de ml este în regulă.
    Ce părere ai?
    Mulțumesc mult ptr articol, este extrem de util.

  • Leave a Reply

    Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.