Diaree, boală diareică și dezastru familial

Diagnosticul de boală diareică este foarte frecvent pus greșit de către părinte, în urma unui scaun de consistență mai apoasă, acesta fiind defapt un diagnostic care se pune în urma mai multor simptome și semne clinice. Astfel, eliminarea a mai mult de 3 scaune apoase într-o singură zi se poate defini drept diaree acută. Dacă simptomatologia este prezentă pentru mai mult de 14 zile, diareea este una de tip cronic. Ambele tipuri poate să aibă cauză infecțioasă sau non-infecțioasă.

Bacteriile care produc cel mai frecvent această reacție a organismului sunt: Campylobacter, Salmonella, Shigella, Escherichia Coli (E.Coli), Cryptosporidium sau Giardia, ultimii doi fiind paraziți intestinali. Deși diagnosticul se poate pune doar în urma simptomelor, bacteria sau parazitul inculpat de apariția bolii se stabilește prin determinări de laborator: coprocultură și coprocitogramă. Ca și viruși, cei mai frecvent incriminați sunt Rotavirusul, Norovirusul și Sapovirusul.

Ulterior stabilirii unui diagostic clar, se va opta pentru suplimentare de bacterii prietenoase (enterobacterii, bifidobacterii, probiotice, simbiotice, ș.a.), care vor ajuta la refacerea tractului instestinal, cercetările științifice demonstrând eficacitatea acestora atât pe perioada tratamentului cu antibiotice, cât și în afara lui.

Pe perioada bolii diareice, în special în cazul unor temperaturi ridicate ale mediului, riscul de deshidratare este mare, aceasta fiind una dintre îngrijorările de bază. Din cauza acestui aspect, se impune un consum ridicat de lichide, frecvent, în cantitate mică, pentru a permite o absorbție corespunzătoare. În cazul unui număr ridicat de scaune diareice, este necesară îmbunătățirea apei cu săruri de rehidratare, odată cu pierderea apei din organism fiind pierdute și o parte dintre minerale.

Exemplu practic: Oferiți frecvent cantități mici de apă, fie cu lingurița, fie cu un pahar. 2-3 guri de apă la fiecare 10-15 minute. Dacă situația o impune adăugați în apa de băut săruri de rehidratare. Le găsiți în farmacii.

Proiectele de cercetare arată că administrarea de suplimente de zinc, vor reduce durata bolii și gravitatea simptomatologiei cu 25-30%.

Planul alimentar este de asemenea deosebit de important în cazul bolii diareice. Astfel, în cazul copilului alăptat, se va crește numărul de alăptări, pentru a asigura copilului atât hrană, cât și lichide. Pentru copiii mai mari de 6 luni, meniul va fi compus din alimente cu impact nutrițional puternic, dar care nu suprasolicită tractul digestiv. Se recomandă utilizarea lactatelor fără lactoză pe perioada manifestării bolii, atât la copiii alimentați cu formulă de lapte cât și la cei cu alimentație solidă.

Exemplu practic: Înlocuiți formula de lapte praf și lactatele clasice cu variante fără lactoză. Găsiți formulele de lapte fără lactoză atât în farmacii, cât și în supermarketuri. De asemenea, magazinele mari au amenajate rafturi cu produse fără lactoză pentru a vă orienta mai ușor.

Meniul va conține orez, carne slabă, legume gătite, brânză și iaurturi. Deoarece fructele, prin intermediul fructozei din compoziția lor, pot agrava patologia, pe perioada de manifestare a bolii acestea vor fi consumate cu moderație. Fructele considerate sigure în cazul acestei patologii sunt bananele verzi, insuficient coapte.

Exemplu practic: Combinați legumele gătite la aburi/cuptor/fiere cu pui/curcan/iepure/pește. Pentru a crește valoarea calorică adăugați și orez fiert. Pentru gustări folosiți iaurtu cu probiotice, brânzeturi sau o banana verde.

Se vor evita produsele cu zahăr, sau îndulcitori, indiferent de forma acestura (naturală sau artificială), deoarece datorită osmozei acestea pot crește cantitatea de apă eliminată din corp. De asemenea, pentru a nu intensifica simptomele existene, se vor evita alimentele greu digerabile sau producătoare de gaze: varză, cartof alb, fasole boabe și alimentele iritante: piper, ardei iute, ș.a.

Dietele restrictive, susținute pe perioade lungi de timp, considerate anterior benefice în refacerea tractului intestinal, nu mai sunt de actualitate, planul alimentar fiind axat pe asigurarea tuturor nutrienților esențiali și nu pe exlcludere.

Se recomandă creșterea numărului de mese și folosirea unor cantități mai mici de hrană la o masă, pentru a asigura absorbția tuturor nutrienților necesari.

Exemplu practic: Oferiți copilului 5-7 mese pe zi în cantitate mică.

În cazul apariției semnelor de dehidratare apelați urgent medicul pentru o verificare amănunțită, în cazuri de deshidratare severă fiind nevoie de suplinire a lichidelor intravenos. Semnele deshidratării sunt: letargie (lipsă de energie), buze uscate și/sau crăpate, urină concentrată, închisă la culoare cu miros intens, mucoase uscate (gură, nas).

Apelați la un specialist în nutriție pediatrică pentru a întocmi un meniu adaptat copilului, astfel încât simptomele să nu fie agravate și tratamentul să fie unul de succes.

 

1. Roman C., Solh T., Broadhurst M., Infectious diarrhea, Physician Assistant Clinics, 2017, 2(2): 223-245
2. Wong W., Serra S., Profuse diarrhoea in a young man, Diagnostic Histopathology, 2017, 23(2): 96-98
3. Giannattasio A., Guarino A., Lo Vecchio A., Management of children with prolonged diarrhea, 2016, 5: F1000, Faculty Rev-206
4. Xu H.B., Jiang R.H., Sheng H.B., Meta-analysis of the effects of Bifidocaterium preparations for the prevention and treatment of pediatric antibiotic-associated diarrhea in China, Complementary Therapies in Medicine, 2017, 33: 105-113
5. Arsenopoulos K., Theodoridis A., Papadopoulos E., Effect of colostrum quantity and quality on neonatal calf diarrhoea due to Cryptosporidium spp. Infection, Comparative Immunology, Microbiology and Infectious Diseases, 2017, 53:50-55
6. Auth M. K.H., Vora R., Kokai G., Investigation of chronic diarrhoea, Paediatrics and child Health, 2016. 26(10): 423-432
7. Guandalini S., Sansotta N., Chapter 33- Probiotics use in infectious disease (respiratory, diarrhea and antibiotic-associated diarrhea), The Microbiota in Gastrointestinal Pathophysiology, 2017, 299-313
8. Whyte L.A., Jenkins H.R., Pathophysiology of diarrhoea, Paediatrics and Chilg Health, 2012, 22(10): 443-447
9. World Health Organization, Diarrhoeal disease, 2017, http://www.who.int/mediacentre/factsheets/fs330/en/, accesat la data de 07,08,2017
10. Lasekan JB, Jacobs J, Reisinger KS, Montalto MB, Frantz MP, Blatter MM. Lactose-free milk protein-based infant formula: impact on growth and gastrointestinal tolerance in infants. Clin Pediatr (Phila) 2011;50:330–337
11. Mao M, Yu T, Xiong Y, Wang Z, Liu H, Gotteland M, et al. Effect of a lactose-free milk formula supplemented with bifidobacteria and streptococci on the recovery from acute diarrhoea. Asia Pac J Clin Nutr. 2008;17:30–34
12. Heubi J, Karasov R, Reisinger K, Blatter M, Rosenberg L, Vanderhoof J, et al. Randomized multicenter trial documenting the efficacy and safety of a lactose-free and a lactose-containing formula for term infants. J Am Diet Assoc. 2000;100:212–217
13. Nizami SQ, Bhutta ZA, Molla AM. Efficacy of traditional rice-lentil-yogurt diet, lactose free milk protein-based formula and soy protein formula in management of secondary lactose intolerance with acute childhood diarrhoea. J Trop Pediatr. 1996;42:133–137
14. de Mattos AP, Ribeiro TC, Mendes PS, Valois SS, Mendes CM, Ribeiro HC., Jr Comparison of yogurt, soybean, casein, and amino acid-based diets in children with persistent diarrhea. Nutr Res. 2009;29:462–469

Sursă foto: internet