Despre alergie au auzit deja toate mămicile din zona facebook, dar ideea de teren atopic încă ne bagă pe mulți în ceață. Ei bine, astăzi oprim ploaia și ne uităm spre curcubeu.
Ce este terenul atopic?
Terenul atopic, sau dacă doriți atopia, face referie la o tendință individuală (sau uneori familială) de sensibilizare și producție de anticorpi în urma contactului cu un anumit alergen (alimentar sau nu). Copilașii care au acest teren atopic, frecvent manifestă simptome specifice astmului alergic, conjunctivitei, dermatitei atopice sau rinitei alergice.
Atopia nu este o boală în sine, ci o predispoziție de a avea la un moment dat anumite patologii. Noi discutăm astăzi despre predispoziția de a avea alergii alimentare, doar rămânem în bărcuța noastră.
Regula celor 3 zile
Dacă discutăm despre o predispoziție pentru alergiile alimentare, se impun niște măsuri de siguranță la introducerea unor alimente noi în meniul piticului. Dacă discutăm despre începutul diversificării, vă menționam în articolele anterioare că „dacă avem un copilaș sănătos, se poate introduce un aliment nou în fiecare zi”. Ei bine, dacă avem un copilaș cu teren atopic, măsurile de siguranță suplimentare presupun introducerea unui aliment nou la intervale de 3 zile – de aici și regula celor 3 zile. În trecut, această regulă se respecta pentru toți copilașii, sănătoși sau nu, dar în prezent, este considerată necesară doar în cazul copiilor cu predispoziție pentru alergii.
Ce presupune această regulă?
Dacă în ziua 1 introducem un aliment nou, în următoarele 2 zile nu se va introduce un altul, ci se vor observa posibilele reacții de la alimentul introdus anterior. În ziua 4, se va putea introduce un al aliment nou, urmând din nou același principiu de supraveghere atentă. În decursul celor 3 zile, copilașul nu trebuie să mănânce zilnic același aliment, dar este benefic să îl consume de 2 ori (ex ziua 1 și ziua 3, sau ziua 1 și ziua 2), crescând treptat cantitatea oferită spre consum.
Ce urmărim?
În acest interval de 3 zile, se analizează atent apariția unor posibile reacții cutanate (erupții, mâncărimi, extinderea leziunilor existente ș.a.), respiratorii (modificări de frecvență respiratorie, nas înfundat, strănut, tuse ș.a.) sau digestive (vărsături, scaune explozive, scaune cu mucus/striuri de sânge, constipație ș.a.).
Cum procedăm dacă apar reacții?
În cazul în care observați reacții de tip alergic, sistați consumul alimentului suspicionat și faceți o vizită specialistului (în acest caz medicul alergolog) pentru a face niște investigații suplimentare. După finalizarea consultului la medicul alergolog, vă recomand să luați legătura cu un specialist în nutriție pediatrică pentru a vă asigura că piticul familiei are în continuare o alimentație echilibrată, chiar dacă a fost nevoie să excludeți anumite alimente din meniul lui zilnic.
Să aveți parte de o diversificare cât mai plăcută și mai liniștită!
Sursă foto aici
No Comments