Alimentația din grădinițe – o problemă reală, gravă și de actualitate
Legislația privind alimentația în instituțiile de învățământ
Nu mulți dintre noi știu că pentru întocmirea meniurilor din grădinițe există o legislație națională. Aceasta datează din anul 2008 și conține o listă cu alimentele interzise copiiilor, necesarul caloric și de nutrienți, dar și câteva porții de alimente.
Când ne gândim că există o legislație pentru asta, ne liniștim pentru câteva secunde și spune că nu poate totul să fie „chiar atât de rău”. Defapt, e mai rău decât ne imaginăm. Din exteriorul instituțiilor, meniurile „sună” bine. Avem diversitate, culoare și multe preparate. Când intrăm în analiză mai detaliată a meniului, vedem exces de zaharuri și făinoase, exces de carne și deficit sever de lactate. Vedem meniuri dezechilibrate, cu extrem de multe calorii, prea multe proteine, grăsimi și carbohidrați, dar totuși în deficit de calciu și alți micronutrienți.
Am ajuns în faza în care avem atât de mulți copii obezi încât Europa ne situează într-un vârf de piramidă. Nu, nu e o onoare! Eu aș spune că e mai degrabă un vârf de iceberg de care noi uneori suntem tare mândrii. Suntem mulțumiți că avem copii „rotofei”, roșii în obraji și cu apetit crescut. Nu, eu nu sunt mândră de asta. Prefer un copil transpirat și roșu în obraji din cauza sportului, cu meniu echilibrat, care știe să spună stop când creierul îi transmite senzația de sațietate. Ne educăm copiii greșit din primii ani de viață, și o facem deja de mult timp.
Programul din grădiniță
Conform legislației, un copil înscris la program prelungit de educație, va servi în instituție 2 mese principale (mic dejun și prânz) și 2 gustări. În aceste 4 mese, grădinița trebuie să asigure copilului 75% din necesarul menționat în legislația națională, urmând ca restul de 25% să fie asigurat de părinte la masa de seară.
Exemplu: dacă necesarul menționat în legislație este de 1000 de calorii/zi, în grădiniță i se vor asigura copilului 750 de calorii, iar acasă 250 de calorii. Cel puțin, asta spune teoria.
Copiii servesc în jurul orei 8:00 micul dejun, în jurul orei 10:00 prima gustare, în jurul orei 12:00 – 13:00 prânzul, iar la trezire (după ora 15:00) a doua gustare.
Ce spune legislația
Legislația spune NU alimentelor cu un conținut mai mare de 15 g zaharuri (prăjituri, bomboane, acadele), conținut mare de grăsimi (mezeluri grase, gogoși, napolitane, prăjeli), băuturi răcoritoare și altele.
Totuși, această legislație permite consumul de 35 g zahăr și produse zaharoase/zi la un copil de 1-3 ani, un consum de 60 grame carne/zi, 0 (zero) grame de pește sau 0 (zero) grame leguminoase uscate. Cu cât înaintăm în vârstă, situația stă și mai rău. Dacă analizăm necesarul pentru 11-14 ani, un băiat ar trebui să consume 70 g zahăr sau produse zaharoase/zi. Să mă mai mir de obezitate? Nu, nu mă mai mir, am identificat cauza…
La nivel legislativ se permite consumul în instituție de mezeluri slabe (în limita a 50 grame/zi), brânză topită (35 grame/zi), croissant sau ciocolată (15 g/zi), cartofi prăjiți (10 felii) sau margarină (15 g).
Cum arată un meniu actual de grădiniță
MD: pâine albă cu cremvurști și muștar, ceai cu lămâie și zahăr
Gustare: banană
Prânz: ciorbă de varză, piure de cartofi cu șnițel de pui, castravete murat, pâine albă
Gustare: prăjitură din comerț cu cacao și zahăr
MD: cereale cu lapte (varianta cu zahăr, cereale expandate și cacao)
Gustare: piersică
Prânz: ciorbă de fasole boabe cu ciolan, salată de ceapă roșie, pâine albă, tăiței cu nucă, zahăr și pesmet
Gustare: covrig cu sirop de zahăr
MD: pâine cu pastă de carne (pateu din comerț amestecat cu unt) și ardei, ceai cu lămâie și zahăr
Gustare: struguri
Prânz: ciorbă ardelenească de legume, pilaf de orez cu carne de pui, salată de varză, pâine albă
Gustare: napolitană din comerț (învelită în ciocolată și mult zahăr)
MD: pâine cu pastă de ouă (ou amestecat cu unt) și castrevete, ceai cu lămâie și zahăr
Gustare: măr
Prânz: ciorbă de perișoare, pâine albă, griș cu lapte
Gustare: turtă dulce (varianta din comerț, învelită în glazură de zahăr)
Nu, nu am invetat eu meniurile și nu, nu sunt cele mai rele „de pe piață”.
Cum arată niște analize de calorii și macronutrienți
Cu albastru avem date colectate de prin grădinițe (în urma unor analize corecte de meniu), iar dunga neagră reprezintă valoarea medie pe care o grădiniță ar trebui să o asigure unui copil.
În a 2-a imagine (avem o altă analiză de meniuri): cu roșu avem limita inferioară a necesarului, iar cu verde limita maximă a necesarului (necesar pentru 24 de ore). Ce putem observa? Majoritatea grădinițelor asigură copilului mai mult decât are el nevoie în instituție, mai mult decât are nevoie în 24 de ore și în unele cazuri mai mult decât ar avea nevoie cumulat în 2 zile.
Bugetul alocat pentru alimentație și calitatea meniului
Din păcate, studiile arată că odată cu creșterea bugetului alocat meniului, calitatea acestuia scade și ne lovim de un exces caloric mai mare, mai multe zaharuri și mai multe alimente procesate. Din ce cauza? Pentru că ne permitem să achiziționăm alimente din comerț, de proastă calitate. În lipsa unui buget mare, ne permitem să cumpărăm pentru gustări un fruct, un iaurt sau un biscuite integral, dar bugetul nu ne permite să achiziționăm napolitane, prăjituri sau prăjiturele; cel puțin nu la fel de des.
Meniurile din grădinițe și sănătatea copiilor
Din păcate studiile actuale arată că excesul caloric și de macronutrienți a crescut rata de hipertensiune arterială la copii, a crescut rata de copii cu obezitate și suprapondere.
Suntem în top cu hipertensiune arterială la preșcolari din cauza consumului mare de sare, grăsimi, colesterol și zaharuri.
Soluții pentru părinți
Analizați mereu meniul afișat la intrarea în grădiniță. Faceți o fotografie și mergeți cu el acasă. Analizați ce a primit copilul în ziua respectivă și asigurați acasă ceea ce a fost deficitar (de obicei legume și lactate). Educați copilul de acasă cu diversitate alimentară. Un copil care nu a mâncat broccoli acasă, cel mai probabil nu îl va accepta nici la grădiniță. Oferiți cel puțin acasă copilului alimente sănătoase și fugiți cât de mult se poate de zahăr.
Cereți instituției să nu ofere copilului ceai (nici măcar neîndulcit) deoarece ne zbatem într-o generație de copii cu deficit de fier și anemie feriprivă. Cereți lactate peste lactate la mic dejun și gustarea a 2-a.
Învățați copilul de acasă să spună stop alimentării atunci când este sătul!
Soluții pentru instituții
Cereți ajutor specializat! Vă costă mai puțin decât vă puteți imagina și pentru voi va fi un real ajutor. Veți avea mereu peste umăr pe cineva care să analizeze combinațiile de alimente, calitatea acestora și diversitatea.
Colaborați cu educatorii! Pregătiți copilul în sala de clasă pentru alimentul nou ce va veni! Asigurați o atmosferă caldă și plăcută în timpul mesei. Nu de puține ori am văzut copii grăbiți să mănânce doar pentru că educatorul nu mai are răbdare. Știu, nu e valabil peste tot, dar tot voi ca și coordonatori/directori trebuie să vă asigurați că este totul în regulă.
Analizați meniurile la sânge. Sunteți o echipă care dezbateți meniurile (asistent medical, bucătar, administrator și/sau director și/sau medic). E imposibil ca în cadrul unor analize reale de meniu să nu sesizați problemele existente.
Faceți bilanțuri alimentare mai des decât cere legilația (3/an). Faceți lunar o astfel de evaluare să vedeți unde e nevoie de îmbunătățiri. Faceți corect bilanțurile. Țineți cont de zahărul inclus în napolitane și prăjiturile, nu îl uitați pe fișele zilnice de alimente.
Când tragem un semnal de alarmă? Ne îmbolnăvim copiii cu bună știință…
Mai multe informații
Ministerul Sănătății, Ordin nr 1563 din 2008, http://www.ms.ro/?pag=186
Riera-Crichton D., Tefft N., Macronutrients and obesity: revisiting the calories in, calories out framework, Economics&Human Biology, 2014, 14: 33-49
Landgraf K., Rockstroh D., Wagner I.V., Weise S., Tauscher R., Schwartze J.T., Löffler D., Bühligen U., Wojan M., Til H., Kratzsch J., Kiess W., Blüher M., Körner A., Evidence of early alterations in adipose tissue biology and function and its association with obesity-related inflammation and insulin resistance in children, Diabetes, 2015, 64(4): 1249-1261
Lahoz-Garcia N., Garcia-Hermoso A., Sánchez-López M., Cañete Garcia-Prieto J., Milla-Tobarra M., Martinez-Vizcaino V., Associations between energy and fat intakes with adiposity in schooldchildren – the cuence study, Nutr Hosp., 2015, 32(4): 1500-1509
No Comments