Intrusa alergie la proteina laptelui de vacă și super eroul familiei

Am tot dansat și visat în ultimele zile, valsând pe șirul tastelor combinații corecte și cereale săltărețe, dar astăzi…astăzi la mine sunt nori (la propriu) , cafeaua e rece și vechea entorsă își face din nou resimțită prezența. Cu toate astea, încerc să corup soarele să apară și pe strada mea și vorbesc despre un salt major pe care trebuie să îl facem în alimentația unor copii mai speciali, micii eroi cu alergie la proteina laptelui de vacă sau intoleranță la lactoză.

Din punct de vedere medical, alergia se definește ca și „complex de semne și simptome clinice, generate de un răspuns imun specific după consumul repetat al unor anumite alimente la care persoana este sensibilă”. Din punct de vedere al unei mame, alergia se definește ca și: problemă problemă problemă, stres stres stres! Ei bine, dragile mele, dracul nu e chiar atât de negru și meniul unui super copil poate să fie adaptat perfect în ciuda acestui diagnostic. Punem un zâmbet pe față, ne luminăm, vă adunați super-forțele de mame și începem lectura!

Alergia la proteina laptelui de vacă, sau APLV cum o „alintăm” noi, este una dintre cele mai răspândite alergii alimentare, fiind prezentă la 2,2-2,8% din totalul populației. Semnele apar de la vârste mici, când piticii încă nu înțeleg ceea ce se întâmplă, motiv pentru care semnele trebuie urmărite și depistate de părinți. Deseori manifestarea apare încă din primele zile de viață, când copilul este alăptat iar mama a consumat lactatele, sau după consumul unei formule de lapte clasice. Cele mai frecvente semne sunt erupțiile cutanate (dermatită, eczme), manifestările digestive (crampe, scaune explozive, colici) sau respiratorii (respirație îngreunată).

Vestea bună este că în cazul alergiilor apărute înainte de împlinirea vârstei de 1 an șansele de vindecare spontată sunt de 60-75% până la vârsta de 2 ani și în 85-90% până la vârsta de 3 ani.

Deși se testează imunoterapia ca și tratament pentru această alergie, în prezent, singurul tratament eficient rămâne dietoterapia, mai exact, excluderea totală a lactatelor de vacă din alimentația copilului. În urma testărilor, trebuie analizată și o posibilă alergie la proteinele laptelui de capră și la lactoză. În cazul în care APLV nu este însoțită și de suratele ei (APLC și IL), se poate opta pentru introducerea în alimentația copilului a lactatelor de capră sau bivoliță. Bineînțeles, acestea vor fi introduse numai după împlinirea vârstei de 6 luni, și numai în preparate. Ca și băutură propriu zisă, minim până la împlinirea vârstei de 1 an, ne vom axa pe formule de lapte speciale, cu hidrolizate proteice sau formule de lapte vegetal. După împlinirea vârstei de 1 an, în cazul în care copilul are o alimentație echilibrată, nu prezintă deficit de minerale sau deficit de greutate, formula de lapte poate să fie înlocuită cu laptele de mamifer la care copilul nu este alergic. Aceasta este o situație în care petrecerea este în toi, deficitul de calciu fiind ținut la distanță.

În cazul în care APLV face pereche cu APLC și/sau intoleranța la lactoză, părinții au nevoie la început de ajutorul unui specialist în nutriție pediatrică, pentru a putea întocmi un plan alimentar care să asigure copilului necesarul de calciu. Lactatele fiind principala sursă de calciu din alimentație, eliminarea lor poate să pună copilul la risc de deficit.  Dar nu vă speriați, petrecerea nu se oprește. Lăsăm muzica să sune și încet încet vom reveni pe ringul de dans în forță, cu un membru în plus în familie: nutriționistul/dieteticianul. Sursele vegetale de calciu sunt semințele de susan negru, migdalele, cajuul, semințele de cânepă sau soia. Deoarece soia nu o recomand pentru cei mici datorită precursorilor de estrogen (promit să discutăm mai pe larg despre acest aspect pe viitor), avem celelalte opțiuni de care trebuie să profităm. Astfel, laptele de susan negru, combinat cu laptele de cocos produs în casă, laptele de migdale sau brânza de caju, vor ajuta copilul să își păstreze corect statusul calciului, nefiind nevoie de suplimentare.

Exemplu practic: Formulele de lapte cu hidrolizate proteice sunt ideale pentru copiii cu APLV+APLC+IL. Laptele de susan negru, migdale, caju sau cânepă se pot folosi cu succes în preparatele celor mici. Brânzeturile vegetale din nuci și semințe au un gust intens, o aromă plăcută și se pot prepara ușor.

Deseori, unica patologie existentă este intoleranța la lactoză. Aceasta poate să fie principală, datorată unui deficit de lactază al organismului, caz în care se vor folosi lactatele din comerț fără lactoză. Acestea au frecvent pe ambalaj mențiunea „lactose free” sau „fără lactoză”. Datorită numărului ridicat de persoane cu această patologie, supermarketurile au început să facă raioane speciale cu acest tip de lactate, deci acestea vor fi ușor de procurat. De asemenea, farmaciile dețin formule de lapte fără lactoză, fiind ușor de asigurat copilului necesarul de calciu, din lactate puțin mai deosebite. În cazul adulților, sub supraveghere medicală și nutrițională, se poate încerca o sensibilizare prin administrare de capsule de lactază.

Exemplu practic: În cazul copiilor cu intoleranță la lactoză principală, lactatele clasice vor fi înlocuite cu lactate și brânzeturi fără lactoză.

Intoleranța la lactoză poate să fie și una secundară, datorată unei probleme digestive acute sau cronice, de tipul unei boli diareice, a unei enterocolite sau a unei enteroviroze. În cazul acestor patologii, sinteza de lactază scade considerabil, motiv pentru care înlocuirea lactatelor clasice cu lactate fără lactoză va fi un adjuvant în tratarea bolii de bază. Această intoleranță este tranzitorie, iar revenirea la laptele de mamifer/formula de lapte clasică, se va face la 2-3 zile după dispariția simptomelor digestive.

Exemplu practic: În cazul unei boli diareice, lactatele clasice/formula de lapte clasic, vor fi înlocuite cu lactate fără lactoză/formulă de lapte fără lactoză.

Ceea ce este foarte important este să cereți ajutorul unui specialist în nutriție pediatrică, pentru a vă asigura că modificările aduse în alimentația copilului sunt cele benefice, care îi vor asigura super-eroului familiei tot calciul necesar unei dezvoltări ideale.

Un lucru esențial este să nu opriți alăptarea ci să adaptați alimentația mamei, în funcție de patologia copilului și de asemenea, să citiți mereu etichele produselor achiziționate, pentru a vă asigura că acestea nu conțin lactate.

Surse bibliografice de interes:

Valenta R., Hochwallner H., Linhart B. Et al, Food allergies: the basics, Gastroenterology, 2015, 148(6): 1120-1131

Vanderhoof J.A., In time: misuse and overuse of amino acid formulas in cow milk allergy, Revista Paulista de Pediatria, 2015, 33(4): 379-380

Hochwallner H., Schulmeister U., Swoboda I. et al, Cow`s milk allergy: from allergens to new form of diagnosis, therapy and prevention, Methods, 2014, 66(1): 22-33

Monjaraz E.M.T., Mayans J.A.R., Bustamante R.C. et al, Perinatal factors associated with the development of cow`s milk protein allergy, Revista de Gastroenterologia de Mexico, 2015, 80(1): 27-31

Bustamante R.C., Olivares I.P., Monjaraz E.M.T. et al, Histopathologic findings in children diagnosed with cow`s milk proteins allergy, Revista de Gatroenterologia de Mexico, 2015, 80(2): 130-134

Okada Y., Yanagida N., Sato S. et al, Better management of cow`s milk allergy using a very low dose food challenge test: a restrospective study, Allergology International, 2015, 64(3): 272-276