In căutarea unei variante de maioneză vegetală, am dat peste cea obținută din apa în care a fiert năutul (aquafaba). Cam sceptică, am pus mâna pe un blender si am vrut sa văd dacă într-adevăr obțin „ceva”. Tot secretul stă în a nu abandona după 2’😃. După 4-5′ de mixat, am obținut o „spumă” de toată frumusețea. Si nu, n-are gust de năut:)
Cu toate ca găsim dovleac tot timpul anului, toamna parcă are alt gust🙈. Mirosul emanat de dovleacul copt în zilele răcoroase de toamna, căldura dată de „punerea la treaba” a cuptorului, entuziasmul nerăbdării de a gusta cat mai repede din el, sărind peste etapa de „răcire” a acestuia, imi amintesc toooate de zilele de toamna ale copilăriei mele. Astazi o retrăiesc alaturi de piciul meu❤️
