Bazele nutriției echilibrate

Copilul vegan sau vegetarian

noiembrie 26, 2019

Am stat puțin în dubii dacă să scriu acest articol sau nu, dar împreună cu colegele mele am hotărât că este important să oferim mămicilor Mybabyfood și un punct de vedere oficial.

Veganismul și copilul vegan

Acest stil de viață face referire la copilul care nu consumă deloc produse de origine animală: carne, lactate, ouă, pește, miere și toate derivatele lor. Dacă alimentația copilului vegan nu este foarte atent monitorizată, riscul de malnutriție proteică, în special datorat unui deficit de lizină (aminoacid esențial) este enorm. Problema apare deoarece sursele alimentare de origine vegetală sunt deficitare în aminoacizi esențiali, în special în lizină. Menționez că și produsele alimentare de origine vegetală conțin aminoacizi esențiali, dar nu în proporții echilibrate.

Exemplu practic: Conținutul optim al unui produs alimentar în lizină este de minim 51 mg/g. Carnea de vită conține 83 mg/g, oul conține 70 mg/g, în timp ce migdalele (29 mg/g), orezul brun (38 mg/g) sunt deficitare. Proteinele vegetale care sunt echilibrate în ceea ce privește conținutul de lizină sunt năutul și soia, soia fiind cotroversată în alimentația copilului.

O altă problemă care apare în alimentația copilului vegan este lipsa metabolizării totale a proteinelor de origine vegetală. Conform standardelor actuale, există un scor PDCAAS (Protein Digestibility Corrected Amino Acid Score) care arată gradul de digestie pentru fiecare produs alimentar, în funcție de calitatea proteinelor ingerate și modul în care se metabolizează aminoacizii din compoziție:

  • albușul de ou se consideră a fi proteina standard, de calitate, având scorul 1 (maxim),
  • carnea 0.92,
  • produsele cereale 0.59,
  • fasolea boabe 0.75,
  • arahidele 0.52,
  • legumele 0.73,
  • năutul 0.78
  • fructele 0.76.

O altă problemă este deficitul de vitamina B12. Această vitamină se regăsește în produsele de origine animală (carne, ouă, lapte și derivate lactate), sau în produsele alimentare vegetale care au fost suplimentate/fortificate cu adaos de vitamina B12. În cazul unui copil vegan, se impune suplimentarea cu vitamina B12.

De asemenea, o altă problemă este riscul crescut de anemie feriprivă prin deficit de fier datorită conținutului alimentar de fier non-hemic al produselor alimentare de origine vegetală.

Vegetarianismul și copilul vegetarian

Acest stil de viață presupune excluderea din alimentația copilului a cărnii, dar utilizarea în meniu a produselor lactate, mierii și ouălor. Datorită consumului de alte proteine animale decât carnea, singurul risc mai crescut este cel de deficit de fier și apariția anemiei feriprive prin deficit de fier. Totuși, acest aspect se poate evita prin consumul echilibrat de ouă, cereale și vegetale cu frunze verzi.

Frecvent alimentația omnivoră este comparată într-un mod greșit cu alimentația vegană/vegetariană când se discută despre beneficii. Trebuie să ținem cont de faptul că nici în cadrul unei alimentații echilibrate omnivore nu se consumă zilnic carne și nu se consumă mai mult de o porție pe zi. De asemenea, consumul de carne roșie se limitează la maxim o porție/săptămână. În situația în care se prezintă o alimentație omnivoră problematică (bogată în grăsimi animale, consum crescut de carne roșie sau mezeluri ș.a.), trebuie luate în discuție și alimentele bogate în zaharuri, prăjeli ș.a. din alimentația veganilor, consum care din punct de vedere al sănătății este la fel de problematic.

Alimentația vegană sau vegetariană trebuie să fie o alegere personală a fiecăruia, după luarea în calcul a tuturor riscurilor și beneficiilor (informații procurate din surse de calitate: studii de specialitate,cercetare științifică, articole științifice recente), lucru imposibil direct la copilul mic. Dacă optați pentru o alimentație vegană/vegetariană la un copil, vă recomand să discutați cu un specialist în nutriție și dietetică pentru echilibrarea  meniului și pentru alegerea combinațiilor alimentare de la fiecare masă astfel încât să i se asigure copilului toți aminoacizii esențiali și riscurile asupra stării de sănătate/dezvoltării să fie inexiste sau minimale.

Resurse bibiliografice:

  1. Martin ȘA et al. Compediu de nutriția sportivului. University Press. 2015
  2. Tavano OL et al. In vitro versus in vivo protein digestibility techniques for calculating PDCAAS (protein digestibility-corrected amino acid score) applied to chickpea fractions. Food Research International. 2016. 89(1): 756-763
  3. Reeves AJ et al. Calcultion of heam iron intake and its role in the development of iron deficiency in young women from the Australian longitudinal study on women`s health. Nutrition. 2017. 19(5). Pii E515
  4. Eussen S et al. Iron intake and status of children aged 6-36 months in Europe: a systematic review. Ann Nutr Metab. 2015. 66(2-3): 80-92
  5. McCarthy EK et al. Iron intakes and status of 2-year-old children in the Cork BASELINE Birth Cohort Study. Matern Child Nutr. 2017. 13(3)
  6. Aguirre JA et al. Serious neurological compromise due to vitamin B12 deficiency in infants of vegan nd vegetarian mothers. Arch Argent Pediatr. 2019. 117(4): e420-e424
  7. Baroni L et al. Vegan nutrition for mothers and children: practical tools for healthcare providers. Nutrients. 2018. 11(1): pii E5

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.