Bazele nutriției echilibrate

Aditiv alimentar : problematic sau nu?

noiembrie 15, 2018

Una dintre expresiile pe care le aud frecvent este „dar conține E-uri”. Dragii mei, „E”-ul este un termen atribuit în mod general tuturor aditivilor alimentari, indiferent de proveniența acestora sau modul de obținere. Ei pot să fie și complet naturali sau inofensivi. Haideți să povestim puțin despre aditivii pe care îi regăsim în produsele clasice din comerț. Lista rămâne deschisă deci puteți lăsa sugestii de aditivi pe care doriți să îi analizăm aici.

Caragenan

Caragenanul este un agent de îngroșare, un emulgator și un stabilizator. Îl găsiți pe ambalajele produselor fie sub denumirea de „caragenan”, fie ambalat frumos în E407. Acesta se găsește în unele lactate, în băuturile vegetale, pateuri, jeleuri, budinci, mezeluri sau alte produse. Acest aditiv alimentar  poate reduce rata de absorbție a aminoacizilor, poate interfera cu funcțiile epiteliale și provoacă o inflamație la nivel intestinal, lucruri care pun în pericol starea de sănătate a consumatorului.

Guma Guar

Guma Guar sau E412 este un emulgator, agent de îngroșare și stablizator. Acesta este un aditiv alimentar natural și se regăsește în sosuri, lactate, dulciuri, creme, înghețate și altele. În cantități mari, acesta poate provoca la copii flatulență, dar este un aditiv sigur pentru consum.

Maltodextrina

Maltodextrina este utilizată drept agent de îngroșare sau îndulcire. Aceasta, la fel ca și zahărul, eliberează 4 calorii/gram ingerat și are un indice glicemic mare. Aceasta influențează nivelul glicemiei și colesterolului și poate provoca reacții alergice grave. El se găsește în cantitate mare în produsele îndulcite din comerț și în unele formule de lapte praf. Recomandarea este de a evita acest aditiv alimentar la copii și adulți, fiind considerat util numai în cazul sportivilor. Maltodextrina este interzisă pacienților cu intoleanță la gluten și/sau boală celiacă.

Guma xanthan

E415 este un aditiv alimentar  natural, obținut prin fermentarea zaharurilor. Este folosit în alimentație ca și stabilizator sau agent de îngroșare.  Acesta poate provoca discomfort abdominal la copii (inflamație la nivelul intestinului, necroze, flatulență, crampe, diaree), dar și reacții alergice severe. Limita maximă impusă de către OMS este 10 mg/kg corp/zi pentru adulți, nefiind stabilită o doză maximă admisă pentru copii. Acest aditiv se regăsește în sosuri, supe, produse de patiserie, făinuri fără gluten, înghețate, pastă de dinți și altele.

Monoglutamat de sodiu

E621 era produs inițial în mod natural prin hidroliza proteinelor vegetale, în prezent fiind obținut prin sinteză chimică și fermentare bacteriană.  Acesta poate provoca cefalee, constricție musculară, fiind cancerigen. În cazul studiilor realizate pe șoareci și șobolani, acest aditiv a dus la acumulare de țesut adipos, obezitate și cancer. Este extrem de răspândit în comerț în produse de tip mezel, fast food, sosuri, condimente, brânzeturi, conserve și altele.

Guma carruba

Este un aditiv natural folosit drept agent de îngroșare. E410 este folosit în formulele de lapte  pentru copiii cu reflux gastro-esofagian. Efectele negative ale acestuia sunt scăderea ratei de absorbție a fosforului, cromului, fierului și zincului, având și efect ușor laxativ. În doze mici nu prezintă efecte negative.

Agar agar

E406 este un compus natural extras din alge folosit drept gelifiant sau agent de îngroșare. În cazul gelurilor obținute cu o cantitate prea mică de lichid, ingestia de agar poate duce la constipație severă și blocaje intestinale. Folosit conform instrucțiunilor de pe ambalaj, acesta este un aditiv sigur pentru consum. Pentru a evita discomfortul abdominal, se recomandă creșterea consumului de apă în ziua ingestiei de agar agar. Consumul acestui aditiv este interzis la persoanele cu boli tiroidiene sau alte boli hormonale datorită conținutului de iod.

Gelatină

E441 este un aditiv fără gust sau culoare, folosit drept gelifiant și agent de îngroșare. În mod natural acesta se obține din colagenul extras din oasele animalelor (vită, porc, cal etc) fiind în prezent obținut și sintetic la nivel industrial. Poate da efecte adverse precum: crampe abdominale, arsuri, balonare, reacți alergice severe, dermatite. Conform studiilor, în gelatină pot rămâne prezenți agenții patogeni ai animanului de la care provine (ex virusuri, bacterii, fungi sau paraziți). De asemenea, aceasta este o sursă de metală grele (plumb și mercur). Acesta este contraindicat femeilor însărcinate și sugarilor, nefiind cunoscut efectul lui negativ cu exactitate. Se regăsește în produse precum jeleuri, creme, iaurturi (în special în cele degreasate), margarină, brânză tartinabilă și altele.

Acid citric

Despre acidul citric sau E330 am discutat mai în detaliu aici.

 

  1. Fahoum L., Moscovici A, David S. Et al, Digestive fate of dietary carrageenan: Evidence of interference with digestive proteolysis and disruption of gut epithelial function, Mol Nutr Food Res, 2017, 61(3)
  2. Thombare N., Jha U., Mishra S. Et al, Guar gum as a promising starting material for diverse applications: A review, Int J Biol Macromol, 2016, 88: 361-372
  3. Lv R., Kong Q., Mou H. et al, Effect of guar gum on stability and physical properties of orange juice, Int J Biol Macromol, 2017, 98: 565-574
  4. http://www.fao.org/fileadmin/templates/agns/pdf/jecfa/cta/69/Carob_bean_gum.pdf
  5. Woodard G. Et al, Xanthan gum: safety evaluation by two-year feeding studies in rats and dogs and a three-generation reproduction study in rats, Toxicol Appl Pharmacol, 1973, 24(1): 30-6
  6. Edwards C.A. et al, Caecal and faecal short-chain fatty acids and stool output in rats fed on diets containing non-starch polysaccharides, Br J Nutr, 1995, 73(5): 773-781
  7. Daly J et al, The effect of feeding xanthan gum on colonic function in man: correlation with in vitro determinants of bacterial breakdown, Br J Nutr, 69(3): 897-902
  8. Xiong J.S. et al, Deciphering the MSG controversy, Int J Clin Exp Med, 2009, 2(4): 329-336
  9. Allen D.H. et al, Monosodium L-glutamate-induced asthma, J Allergy Clin Immunol, 80(4): 530-537
  10. Kanerva L. et al, Occupational allergic rhinitis from guar gum, Clin Allergy, 18(3): 245-252
  11. Todd P.A. et al, Guar gum. A review of its pharmacological properties, and use as a dietary adjunct in hypercholesterolaemia, Drugs, 39(6): 917-928

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.