Bazele nutriției echilibrate

Mezelurile – o boală pe pâine

decembrie 5, 2017

Parcă îi aud acum pe bunici cum îmi vorbesc peste umăr când stau la masa din sufragerie și îmi spun „parizerul este bun”, „salamul e făcut din carne”, „crenvurști te ajută să crești mare”…

Nu m-am născut cu analizatorul corporal la braț, îmbrăcată în halat alb, cu dezinfectanți și mănuși în buzunar sau cu cercetarea întipărită în creier. Copil fiind nu am fost cu nimic mai deosebită decât orice alt copil. Pe vremea aceea nu eram medici, avocați, gunoieri sau profesori, ci copii mofturoși. Am crescut în mare parte alături de bunici, deci eram la ceva generații distanță de ei. Ei își aminteau clar vremurile comuniste, când pentru a achiziționa mezeluri trebuia să ai bani și să stai la cozi interminabile. Pe vremea aceea mezelurile erau delicatese din carne, nicidecum ceea ce sunt acum. Da, am crescut pe alocuri cu mezeluri, dar nu foarte mult deoarece bunica prefera să pregătească hrana în casă.

Mezelurile de astăzi nu mai sunt delicatese din carne ci din grăsimi, măduvă, piele, cartilaje, urme de carne și tone de aditivi. Indiferent că vorbim despre conservanți, coloranți, agenți de îngroșare, de afânare, potențiatori de gust sau altele, acestea sunt produse de sinteză. Dacă ajunge să dezbatem și subiectul „afumat” discuția devine și mai tristă. Spun pe scurt pentru cei fără răbdare pentru întreg articolul: MEZELURILE SUNT PRODUSE NESĂNĂTOASE CARE PUN ÎN PERICOL VIAȚA COPIIILOR ȘI NU AU LOC ÎN ALIMENTAȚIA ACESTORA. Acestea nu ar trebui să facă parte nici din alimentația adultului, ingredientele fiind periculoase și la vârste mari.

Acum, să începem o analiză mai detaliată a ingredientelor, pentru cei mai interesați de explicațiile complete.

O listă de ingrediente a unui parizer arată cam așa:

  1. Carne de porc
  2. Carne de pasăre
  3. Apă
  4. Emulsie de piele de pasăre
  5. Șoric de porc
  6. Slănină
  7. Proteină vegetală din soia
  8. Amidon
  9. Sare
  10. Extract de condimente
  11. Dextroză
  12. Sirop de glucoză
  13. Nitrit de sodiu
  14. Acetați de sodiu
  15. Difosfați
  16. Trifosfați
  17. Polifosfați
  18. Acid eritorbic
  19. Aritorbat de sodiu
  20. Citrați de sodiu
  21. Carmine
  22. Monoglutamat de sodiu
  23. Proteină animală din porc
  24. Fosfați de calciu
  25. Gumă de xantan

*A fost ales în mod aleator un parizer de pe raftul unui supermarket. Această listă de ingredinte nu este una general valabilă.

Un studiu de piață realizat de către APC, făcut pe o gamă largă de produse de tip parizer de pe rafturile magazinelor din România, arată calitatea acestor produse alimentare. Aceștia atrag atenția asupra conținutului de aditivi alimentari, grăsimi și sare. Conform acestora, în urma consumului a 300 de grame de parizer, se consumă defapt între 3 și 9 grame de sare. Această sare consumată din preparate, este omisă din calculul omului de rând, excesul de sodiu fiind astfel la el acasă, iar riscul de hipertensiune arterială și alte boli cardiovasculare fiind deja un joc extrem. Vorbim despre exces de sodiu la adulți deoarece la copii conținutul acesta de sodiu a depășit de mult timp necesarul, iar talerele balanței au sărit de mult timp din echilibru.

Vă propun să analizăm pe rând o parte din aditivii alimentari găsiți pe aceste etichete, să puteți lua deciziile în cunoștință de cauză.

Monoglutamatul de sodiu, sau cunoscut ca si E621, este ascuns în diverse produse alimentare sub diferite denumiri (peste 16 denumiri), fiind un potențiator de gust. Acesta se prezintă sub forma unor cristale albe, asemănătoare sării de bucătărie. Folosit în cantități mare, oferă produselor alimentare gust dulciu și sărat. Consumul de monoglutamat este asociat cu creștere în greutate, risc de obezitate și hipertensiunea arterială. De asemenea, acesta pare să aibă efect neurotoxic. Deși în urma apariției simptomelor nu este nevoie de administrare de medicamente, rezolvarea efectelor adverse ar fi evitarea consumului de monoglutamat.

Guma xantan sau E415, este un stabilizator și un agent de îngroșare. Ca și efecte negative, acesta este incriminat de: scaune diareice, balonări, crampe abdominale și modificări are florei intestinale.

Difosfații (E450), Trifosfații (E451) și Polifosfații (E452) sunt stabilizatori și emulgatori. Aceștia sunt acuzați de: alergii alimentare, dereglări hormonale, hipercolesterolemii, osteoporoză, tulburări de tranzit.

Nitrit de sodiu (E250)  sau nitrat de potasiu (E252) sunt conservanți alimentari suspecți. În țări precum Germania, Norvegia, Suedia sau Canada, consumul acestora este interzis. Acești aditivi sunt incriminați de: cancer, tulburări hepatice, creșterea colesterolului, tulburări biliare, tulburări digestive, alergii, tuburări hormonale și altele.

Acidul ascorbic (E300), un agent antioxidant, poate produce diaree, carii dentare și calculi renali (pietre la rinichi).

Carminul (E120) este un colorant roșu obținut din cosenilă – o insectă. Mai exact, aceast aditiv provine dintr-un parazit al cactușilor.

Lista analizei aditivilor poate continua, dar ne oprim aici. Ceea ce este important este că astfel de aditivi alimentari se regăsesc în cadrul tuturor mezelurilor. Indiferent că vorbim de salam, parizer, crenvurști, tobă, pateuri sau alte preparate de tip mezel, acestea nu sunt variante sănătoase pentru cei mici, sau pentru cei mari. A apus vremea în care acestea erau considerate delicatese.

Ceea ce e bine, și îi mulțumesc Simonei pentru insiprație, este faptul că aceste produse se pot prepara și în casă. Dacă parizerul și crenvurștii sunt produse nesănătoase, „aproape crenvurștii” Simonei sunt o variantă delicioasă și sănătoasă. Rețeta o găsiți aici.

Eu aleg sănătatea și mezelurile nu au ce căuta în frigiderul meu. Voi ce alegeți?

 

  1. Furia, T.E. (ed.). CRC Handbook of Food Additives. 2nd ed. Cleveland: The Chemical Rubber Co., 1972., p. 516
  2. http://www.apc-romania.ro/ro/i-studiu-privind-calitatea-parizerului/MzcxLTA.html
  3. https://www.healthline.com/nutrition/msg-good-or-bad#section6
  4. Daly J, Tomlin J, Read NW., The effect of feeding xanthan gum on colonic function in man: correlation with in vitro determinants of bacterial breakdown, Br J Nutr. 1993 May;69(3):897-902.
  5. https://www.mayoclinic.org/healthy-lifestyle/nutrition-and-healthy-eating/expert-answers/monosodium-glutamate/faq-20058196
  6. https://pubchem.ncbi.nlm.nih.gov/compound/167560#section=Therapeutic-Uses
  7. http://www.apc-romania.ro/ro/i-studiu-privind-calitatea-crenvurstilor/MzcwLTA.html

Surse foto: internet

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply