Bazele nutriției echilibrate

Deficitul de fier, anemia feriprivă și pericolul suplimentării

august 6, 2017

Una dintre cele mai disputate probleme de sănătate ale copilului mic, de care pe parcursul vieții ne lovim cu toții cel puțin odată, este anemia feriprivă. Gradele de anemie feriprivă variază mult, motiv pentru care diagnosticarea acestei patologii necesită analize de laborator și diagnostic medical în context clinic. Am început să vorbesc semi-complicat, deci reiau.

Anemia feriprivă, un diagnostic care sună destul de complicat la prima vedere, este caracterizată de un deficit de fier. Fierul este o componentă importantă a organismului și în special a sângelui, fiind un microelement esențial. Nivelul clar se detemină prin analize de rutină: sideremie, feritină și hemoleucogramă. În funcție de rezultatele obținute, medicul va prescrie, sau nu, suplimente de fier. Perioada de administrare variază în funcție de gravitatea problemei, pentru anemii de gravitate medie perioada de administrare fiind de 4 săptămâni.

Exemplu practic: Pentru a afla dacă există sau nu un deficit de fier și o anemie feriprivă efectuați copiilor analize de rutină.

Fierul, la fel ca orice alt supliment (cu excepția vitaminei D, despre care vom vorbi în scurt timp), nu ar trebui să se administreze fără un diagnostic clar, corect, pus în context clinic, pe baza unor analize de laborator. Insist pe acest aspect doarece excesul de fier poate să fie periculos pentru cei mici, studiile de specialitate demonstrând faptul că suplimentarea cu fier pentru copiii cu o hemoglobină normală ar putea duce la modificări ale creșterii în înălțime.

Excesul de fier este periculos pentru copii, fiind menționate în literatura de specialitate intoxicații cu fier. Aceste intoxicații pot să apară și de la o supradozare administrată într-o singură doză, dar și de la mai multe administrări la un pacient fără deficit. Simptomele prin care intoxicația se manifestă sunt: durere de stomac, grețuri și vărsături. Dacă suplimentarea se continuă pe perioade lungi de timp, excesul poate dăuna creierului și ficatului, iar riscul de cancer crește semnificativ.

Exemplu practic: Fierul este un supliment alimentar care nu ar trebui administrat fără o lipsă de fier demonstrată prin analize de laborator sau semne clinice evidente. Administrarea de fier în mod preventiv, în cazul unui copil fără deficit de fier, deci fără anemie feriprivă, poate să ducă la simptome adverse și intoxicație.

Pentru a crește rata de absorbție a fierului, acesta se administrează concomitent cu un supliment natural de vitamina C. Atât doza de vitamina C, cât și cea de fier, se stabilește de către medicul curant, în funcție de rezultatele analizelor, vârsta copilului, greutatea acestuia și concentrația suplimentelor achiziționate.

Exemplu practic: Pentru a ajuta fierul să se absoarbă în cantitate optimă, administrați în același timp și un supliment natural de vitamina C.

Ceea ce frecvent nu se menționează este faptul că un alt nutrient, calciul, consumat (fie din surse alimentare, fie din supliemente alimentare) în același timp cu fierul, scade absorbția acestuia, motiv pentru care administrarea acestora se face la distanță de minim 2 ore. Lucrul acesta este valabil și în cazul preparatelor alimentare care sunt surse de fier și de calciu: nu combinăm principala sursă de fier (carnea) cu lactatele (principala sursă de calciu), pentru a ne asigură că vom profita la maximum de nutrienții acestora.

Exemplu practic: Putem să divizăm mesele zilei astfel încât micul dejun să fie responsabil de asigurarea necesarului de calciu (lactate) iar prânzul cu asigurarea necesarului de fier (carne). Ținând cont că fierul se absoarbe mai bine în prezența vitaminei C, asociați carnea de la prânz cu o salată de crudități, sau semințele de chia cu fructe proaspete.

Pe perioada de suplimentare cu fier este necesară creșterea cantității de lichide consumate și evitarea alimentelor constipante, deoarece pe perioada tratamentului riscul de constipație este mai mare.

În caz de anemie feriprivă ușoară, aceasta se poate trata prin stil de viață (după ce medicul și specialistul în nutriție își dau acordul), prin suplimentarea surselor de fier din alimentație. Principalele surse de fier din alimentație sunt: carnea și produsele din carne, ouăle, semințele de chia, avocado, lintea, fasolea boabe, lucerna, algele, spanacul sau prunele deshidratate.

Până la vârsta de 6 luni copilul are suficiente rezerve de fier însă, după împlinirea acestei vârste, odată cu începerea diversificării, trebuie acordată o atenție deosebită surselor de fier din alimentație pentru a se evita deficitul.

Exemplu practic: La scurt timp după începerea diversificării, pentru a evita deficitul de fier, se vor introduce în alimentația copilului carnea și oul.

Recomand să măsurați constant statusul fierului din organism, anemia feriprivă influențând sistemul imunitar și dezvoltarea. Simptomele unui deficit de fier sunt: lipsa apetitului (lipsa poftei de mâncare), paloare (copil palid), somnolență accentuată, amețeală, cefalee (durere de cap).

 

  1. Dewey K.G., Domellof M., Cohen R.J. et al, Iron supplementation affects growth and morbidity of breast-fed infants: results of a randomized trial in Sweden and Honduras, American Society for Nutritional Science, The Journal of nutrition, 2002, 3249-3255
  2. Authority Nutrition, The dark site of iron – why too much is harmful, 2017, http://www.healthline.com/nutrition/why-too-much-iron-is-harmful#section1
  3. Reynolds L.G Klein M., Iron poisoning-a preventable hazard of childhood, S Afr Med J, 1985, 67(17): 680-683
  4. Chang T.P., Rangan C., Iron poisoning: a literature-based review of epidemiology, diagnosis, and management, Pediatr Emerg Care, 2011, 27(10): 978-985
  5. Manoguerra A.S., Erdman A.R., Booze L.L. et al, Iron ingestion: an evidence-based consensus guideline for out-of-hospital management, Clin Toxicol (Phila), 2005, 43(6): 553-570
  6. Quiao L., Feng Y., Intake of heme iron and zinc and colorectal cancer incidence: a meta-analysis of prospective studies, Cancer Causes Control, 2013, 24(6): 1175-1183
  7. Fonseca-Nunes A., Jakszyn P., Agudo A., Iron and cancer risk- a systematic review and meta-analysis of the epidemiological evidence, Cancer Epidemiol Biomarkers Prev., 2014, 23(1): 12-31
  8. Tansarli G.S., Karageorgopoulos D.E., Kapaskelis A. Et al, Iron deficiency and susceptibility to infections: evaluation of the clinical evidence, Eur J Clin Microbiol Infect Dis, 2013, 32(10): 1253-1258
  9. Bullen J.J., Rogers H.J., Spalding P.B. et al, Natural resistance, iron and infection: a challenge for clinical medicine, J Med Microbiol, 2006, 55(p3): 251-258

 

You Might Also Like

1 Comment

  • Reply Cum ne pregătim de sărbătorile de iarnă - My Baby Food decembrie 4, 2017 at 5:50 pm

    […] de fier din carne, lucru nedorit în cazul copiiilor (mai multe despre acest subiect găsiți aici). Deoarece sărmăluțele conțin orez, asocierea acestora cu mămăliga va duce la un dezehilibru: […]

  • Leave a Reply