Bazele nutriției echilibrate Povesti, întâmplări, experiențe

Între experimentele banale și cantitatea de pesticide

iulie 30, 2017

Astăzi vorbim despre un expriment pe care l-am făcut acum câteva zile împreună cu Mara, o super mămică. Cele care faceți parte din grupul de facebook „Diversificarea și nutriția copilului de la naștere la adolescență” știți deja de el, aici trag doar concluziile și mai completez câteva păreri legate de pesticidele prezente în vegetale.

Toată povestea a început din nedumerirea Marei legată de oxidarea unui fruct, mai bine spus, de lipsa oxidării unui fruct, care a stat într-o caserolă, tăiat, pentru câteva ore. Ne-am pus câteva semne de întrebare și ne-am simțit lovite de curiozitate. Așadar, am pus amândouă pe câte o farfurie câteva fructe tăiate în jumătăți și am lăsat timpul să zboare pe lângă ele, așteptând oxidarea. Ba le-am și uitat acolo pentru câteva zile, să ne convingem că ceea ce observăm este real.

Noi am folosit măr de supermarket, măr din piață, măr de grădină, măr bio și pară de grădină și vă pun și câteva fotografii din timpul experimentului, să vă convingeți de cele observate. Noi am observat în cât timp încep să se oxideze și în cât timp deteriorarea atinge cote maxime.

Îmi exprim total dezamăgirea pentru produsele vegetale găsite în comerț. După cum puteți observa și voi, acestea au rezistat eroic la trecerea timpului, fiind aproape intacte și la câteva zile de la începerea experimentului. La acest aspect ne așteptam și noi. Studiile de specialitate arată clar că majoritatea vegetalelor găsite în supermarket sunt tratate cu diverse subtanțe pentru a se putea păstra pe o perioadă mai lungă de timp. Ceea ce putem face pentru a scădea cantitatea de chimicale consumate este să folosim mereu fructe de sezon, autohtone, pe care le spălăm riguros cu apa și uneori chiar și cu apă+bicarbonat de sodiu. De asemenea, cercetările arată că cel mai mare procent de pesticide se află în sâmburii și coaja vegetalei, motiv pentru care, în special când folosiți produse din surse nesigure, vă recomand să oferiți copiilor doar pulpa produsului, fără învelișul exterior.

Din păcate situația nu este foarte veselă nici în cazul vegetalelor din piețe. Deși tindem să credem că un producător mai mic are produse net mai sănătoase, din păcate omitem faptul că acest mic producător nu își permite să piardă mica afacere, motiv pentru care folosește cantități mari de pesticide pentru a se asigura că prezența lui în piață este una cel puțin la fel de bună ca și cea din anul precedent. Nu voi generaliza, cu sigurață sunt și persoane care merg pe principiile vechi, de folosire a insecticidelor inofesive pentru corpul uman, dar sunt sigură că aceștia sunt în număr mic și sunt ascunși printre alți producători mai puțin corecți. Eu am folosit și un măr din piață, măr care arăta impecabil la achiziționare și din păcate a rămas impecabil și la câteva zile de la începerea experimenului. Din acest motiv, în momentul în care achiziționez fructe din astfel de surse mă asigur că nici semințele, nici cojile, nu ajung în farfuria celor dragi.

Nu am vrut să lăsăm deoaparte nici fructele din propriile livezi, deci au fost și ele puse la loc de cinste pe farfuriile noastre. Titlul de campion pentru cea mai rapidă oxidare merge laaaaa…..para de grădină. La scurt timp de la punerea pe farfurie, aceasta a început să își schimbe culoarea, semn că oxidarea este prezentă, iar la câteva zile, au apărut și primele semne de mucegai. M-am bucurat să văd acest proces și cu siguranță vom folosi în continuare aceste pere în alimentația noastră.

Dintr-o altă grădină, am pus pe farfurie și un măr de vară, mic, amărât și cu pete la exterior, în speranța că acesta nu are decât urme de pesticide în el și va oxida rapid. Din păcate nu a fost așa. Deși acesta a început să se oxideze, oxidarea nu a atins punctul maxim pe care îl așteptam noi, semn că ceva necurat se întâmplă cu al ei tătic: pomul din care provine. Analizând puțin studiile de cercetare din literatura de specialitate, ne-am convins de faptul că o mare parte din pesticidele oferite solului în grădina proprie, vor ajunge prin intermediul apei și în solul vecinilor, pe o rază de cațiva kilometrii. Bineînțeles, concentrația nu va fi mereu aceeași, dar totuși, nu ne garantează prezența unor produse alimentare fără aceste substanțe toxice. Îmi amintesc cum se spunea la mine în casă „produsele de la noi din grădină sunt sigur bio” și eram mereu încântată de ideea că la noi pe masă sunt produse de calitate. Asta până într-o zi, când stând în grădină și admirând verdeața de acolo am observat că vecinii din zonă își stropesc de zor plantele cu pesticide chimice. Deci, din păcate, nu pot garanta nici măcar calitatea produselor din grădina mea, nici vorbă de a altora.

Datorită creșterii cererii de produse alimentare,  înainte de cel de-al doilea război mondial, s-a apelat la lărgirea ariei de cultivare a pământului, lucru care a dus la creșterea prețului de producție și scăderea calității solului. Pentru a rezolva această problemă s-a introdus folosirea la scară largă a fertilizatorilor chimici și a irigațiilor suplimentare, creșterea utilizării acestor produse fiind impresionantă,  respectiv de la 27 milioane de tone de fertilizatori din anul 1959 la un număr de 5 ori mai mare în anul 2000, predicțiile pentru anul 2020 fiind de 220 de milioane de tone.

Odată cu creșterea producției de hrană a apărut o altă problemă, respectiv dăunătorii, motiv pentru care s-au introdus pesticidele, utilizarea acestora fiind de 4 milioane de tone în anul 1970 și crescând până la 6 milioane de tone în anul 2001.

Pesticidele reprezintă substanțe sau mixuri de substanțe cu rolul de a distruge bacteriile, insectele, moluștele, păsările, rozătoarele sau alți dăunători care afectează producția hranei sau sănătatea umană. Într-un context legal, pesticidele includ și substanțe ca și: insecticide, ierbicide, desicanți, etc.

Pesticidele reprezintă o strategie de marketing pentru asigurarea hranei la nivel mondial, procentajul fermierilor care utilizează aceste substanțe fiind de 50-90%.

Controversele apar în momentul analizării efectelor pesticidelor asupra stării de sănătate: acestea ajută la asigurarea hranei dar prezintă numeroase riscuri pentru starea de sănătate a populației: deteriorează funcția imună,disfuncții ale ficatului și rinichilor, probleme musculo-scheletale, gastrită și duodenită, anemii, hemoragii și anumite tipuri de  cancer.

O problemă reală care necesită cercetare amănunțită și vastă este rezistența dăunătorilor la pesticidele uzuale, rezistență asemănătoare rezistenței bacteriilor la antibiotice.  Dacă în urmă cu 50 de ani controlul dăunătorilor era realizat cu doar 3 pesticide, necesarul numeric al acestora a crescut considerabil.

Soluția problemei existente: Vegetalele necesită spălare riguroasă cu apă sau apă+bicarbonat de sodiu, indiferent de locul din care provin. În cazul vegetalelor din comerț (magazine, piețe etc), pentru a scădea cantitatea de substanțe chimice consumate odată cu produsul alimentar, îndepărtați coajă și sâmburii înainte de consum. Folosiți mereu vegetale de sezon, în cazul lor cantitatea de produși chimici toxici fiind mai mică.

Experiment de făcut acasă: Oxidarea este un proces normal în cazul tuturor vegetalelor și foarte ușor de testat. Tăiați fructul în bucăți și observați modificarea culorii. În maxim 5 minute ar trebui să vedeți o modificare de culoare și o ușoară deteriorare a produsului. Cu trecerea timpului, oxidarea trebuie să avanseze, în câteva zile produsul fiind degradat complet, apărând urmele de putrefacție și modificarea mirosului. 

 

Bibliografie de interes:

  1. Stapleton R.M., Hemminger P., Senecah S.L., Pollution A to Z I, Macmillan Reference USA, 2004, 20 – 44, 256 – 257
  2. Stapleton R.M., Hemminger P., Senecah S.L., Pollution A to Z II, Macmillan Reference USA, 2004, 96-99
  3. Jardim A.N.O., Caldas E.D., Brazilian monitoring programs for pesticides residues in food – Results from 2001 to 2010, Food Control, 2012, 25(2): 607 – 616
  4. Mecdad A.A., Ahmed M.H., ElHalwagy M.E.A. et al, A study on oxidative stress bomarkers and immunomodulatory effects of pesticides in pesticide-sprayers, Egyptian Journal of Forensic Sciences, 2011, 1: 93-98
  5. Azmi M.A., Naqvi S.N.H., Azmi M.A. et al, Effect of pesticide residues on health and different enzymes levels in the blood of farm workers from Gadap (rural area) Karachi-Pakistan, Chemosphere, 2006, 64(10): 1739 – 1744
  6. Singh S.B., Pokharel P.K., Raut P. Et al, Study of the effect of pesticide exposure among the workers of tea estates, Annals of Global Health, 2015, 81 (1): 229 – 230
  7. Barraza D., Jansen K., Joode. B.W. et al, Pesticide use in banana and plantain production and risk perception among actors in Talamanca, Costa Rica, Environmental Rsearch, 2011, 111 (5): 708 – 717
  8. Gonzalez – Curbelo M.A., Hernandez – Borges J., Ravelo – Perez L.M. et al, Insecticides extraction from banana leaves using a modified QuEChERS method, Food Chemistry, 2011, 125 (3): 1083 – 1090
  9. Borgers J.H., Cabrera J.C., Delgado M.A.R et al, Analysis of pesticides residues in bananas harvested in the Canary Islands, Food Chemistry, 2009, 113 (1): 313 – 319
  10. Castillo L.E., Martinez E., Ruepert C. et al, Water quality and macroinvertebrate community response following pesticide application in a banana plantation, Science of the total environment, 2006, 367 (1): 418 – 432
  11. Hernandez – Borges J., Cabrera J., Rodriguez – Delgado M.A. et al, Analysis of pesticide residues in bananas harvested in the Canary Islands (Spain), Food Chemistry, 2009, 113 (1): 313 – 319
  12. Lozowicka B., Health risk for children and adults consuming apples with pesticide residue, Science of the total environment, 2015, 502: 184 – 198
  13. Jardim A.N.O., Mello D.C., Goes F.C.S. et al, Pesticide residue in cashew apple, guava, kaki and peach: GC-µECD, GC-FPD and LC-MS/MS multiresidue method validation, analysis and cumulative acute risk assessment, Food Chemistry, 2014, 164: 195 – 204
  14. Bendendo G.C., Jardim I.C.S.F., Carasek E., Multiresidue determination of pesticides in industrial and fresh orange juice by hollow fiber microporous membrane liquid-liquid extraction and detection by liquid chromatography-electrospray-tandem mass spectrometry, Talanta, 2012, 88: 573 – 580
  15. Golge O., Kabak B., Determination of 115 pesticide residues in orange by high-performance liquid chromatography-triple-quadrupole mass spectometry in combination with QuEChERS method, Journal of food composition and analysis, 2015, 41: 86 – 97
  16. Blasco C., Font G., Pico Y., Evaluation of 10 pesticide residues in oranges and tangerines from Valencia (Spain), Food Control, 2006, 17(11): 841 – 846
  17. Tomasini D., Sampaio M.R.F., Caldas S.S., Buffon J.G. et al, Simultaneous determination of pesticides and 5-hydroxymethylfurfural in honey by the modified QuEChERS methon and liquid chromatoraphy coupled to tandem mass spectometry, Talanta, 2012, 99: 380 – 386
  18. Bohn T., Cuhra M., Trravik T. Et al, Compositional differences in soybeans on the market: Glyphosate accumulates in Roundup Ready GM soybean, Food Chemistry, 2014, 153: 207 – 215
  19. Zhang X., Breksa A.P., Mishchuk D.O. et al, Fertilisation and pesticides affect mandarin orange nutrient composition, Food Chemistry, 2012, 134(2): 1020 – 1024
  20. Benedetti D., Nunes E., Sarmento M. Et al, Genetic damage in soybean workers exposed to pesticides: Evaluation with the comet and buccal micronucleus cytome assays, Mutation Research/Genetic toxicology and environmental mutagenesis, 2013, 752: 28 – 33
  21. Pardio V., Martinez D., Flores A. et al, Human health risk of dietary intake of organochlorine pesticide residues in bovine meat and tissues from Veracruz, Mexico, Food Chemistry, 2012, 135 (3): 1873 – 1893
  22. Ahmad R., Salem N.M., Estaitieh H., Occurance of organochlorine pesticide residues in eggs, chicken and meat in Jordan, Chemosphere, 2010, 78(6): 667 – 671
  23. Avancini R.M., Silva I.S., Rosa A.C.S. et al, Organochlorine compounds in bovine milk from the state of Mato Grosso do Sul – Brazil, Chemosphere, 2013, 90(9): 2408 – 2413
  24. Botaro D., Torres J.P.M., Malm O. Et al, Organochlorine pesticides residues in feed and muscle of farmed Nile tilapia from Brazilian fish farms, Food and chemical toxicology, 2011, 49 (9): 2125 – 2130
  25. Flynn K., Dietary exposure to endocrine-active pesticides: Conflicting opinions in a European workshop, Environment International, 2011, 37: 980 – 990
  26. Bass C., Puinean A.M., Zimmer C.T. et al, The evolution of insecticide resistance in the peach potato aphid, Myzus persicae, Insect biochemistry and molecular biology, 2014, 51: 41 – 51

You Might Also Like

No Comments

Leave a Reply